05 nov. Tribunalul Prahova
Proiect de reabilitare și restaurare a fostei
Administrații Fianciare Ploiești
Pentru că ne plac provocările, SPA Architecture a participat la proiectul de restaurare și reabilitare a clădirii fostei Administrații Financiare Ploiești, o clădire încadrată în clasa I de risc seismic, care a devenit în anii ’50 sediul Tribunalului Prahova.
Administrația Financiară Ploiești
Clădirea a fost ridicată în anul 1935, pe locul unui cinematograf, în vechiul cartier comercial al Ploieștiului. Construită în stilul nou românesc, după un proiect al profesorului arhitect Statie Ciortan, clădirea devine în perioada interbelică sediul Administrației Financiare Ploiești. Cu interior gândit pe stilul clădirilor bancare de la sfârșitul secolului XIX, atât de la noi, cât și din Europa, sediul Administrației Financiare este structurat pentru a fluidiza publicul pe verticală și pe orizontală.
Tribunalul Ploiești
În anii ’50 clădirea își schimbă funcționalitatea și este transformată în sediul Tribunalului Prahova. Această modificare aduce cu sine o serie de schimbări arhitectonice, mai ales în ceea ce privește dispunerea spațiului interior. În timp, cutremurele, precum și modificările inadecvate apărute o dată cu schimbarea funcțiunii, au dus la degradarea exteriorului clădirii, astfel încât în 2011 a fost încadrată în clasa I de risc seismic.
Spațiul interior cu volum mare și lumină naturală
Structura funcțională a conceptului inițial al clădirii
Parterul este structurat în două zone majore organizate în jurul holului percepției și a holului administrației. Prin pavilionul de colț, a cărui fațadă este marcată de un foișor-turn frumos decorat, se intră în aripa administrației. Aceasta este organizată în jurul unui hol circular cu diametrul de 12 m, hol care este dezvoltat pe două niveluri și acoperit cu o cupolă prin care intră lumina. La parter în jurul holului administrației au fost proiectate ghișeele pentru încasări și plăți, diametral opus intrării. Birourile funcționarilor și registratura se aflau în stânga și în dreapta axului intrării. Ferestre largi lăsau să intre lumina și din spațiul destinat funcționarilor. A doua intrare era marcată în centrul compoziției fațadei principale de pe strada Gheorghe Lazăr, fiind totodată în plan și o articulație între administrație și percepție. Holul cu ghișee din zona percepției era structurat pe un plan în formă de pătrat, în legătură și cu o intrare secundară, pe strada M. Bravu, lângă o a doua registratură. Pe cele două laturi lungi, în capetele opuse colțului sunt grupurile sanitare și scările secundare. O curte interioară de serviciu asigură circulația secundară.
Schimbarea de funcțiune
Aceasta aduce o serie importantă de modificări ale partiului, pe toate cele trei niveluri, schimbând radical principiul spațial volumetric al interiorului. Astfel, spațiile reprezentative: holul administrației – atriumul și holul percepției au fost private de lumina naturală – prin închiderea cu pereți pe perimetrul fostelor ghișee. Noua funcțiune presupunea spații generoase pentru sălile de ședință, spații ce au fost asigurate prin desfacerea zidurilor de compartimentare ale birourilor funcționarilor. Din punct de vedere al plasticii de arhitectură, clădirea nu a suferit la exterior intervenții o dată cu schimbarea funcțiunii, iar la interior intervențiile la decorațiile spațiilor reprezentative s-au rezumat doar la folosirea unor vopsitorii de ulei nepotrivite.
Lucrările de conservare
Au cuprins și intervenția structurală de consolidare, având în vedere categoria de risc seismic I în care clădirea se încadra, încercând pe cât posibil ca acest tip de intervenții să rămână ascunse vederii. Procesul a fost unul de modelare, al cărui rezultat îl reprezintă combinarea restaurării cu elemente de arhitectură contemporană și design, fiind răspunsul la nevoia de protecție patrimonială și cerința comanditarului. Transformările componentei funcționale au fost realizate prin redefinirea conceptului arhitectural, pe baza relațiilor identificate odată cu reinventarea spațialității interioare, raportate la specificul programului de arhitectură.
Tema de proiect a fost aceea de a asigura trei fluxuri de circulație care să nu se intersecteze niciodată (publicul, persoanele aflate sub arest și personalul tribunalului). Ca rezultat au apărut o serie de elemente noi, complementare funcțional: lifturi/platforme și un gol de acces la nivelul demisolului.
Alte elemente generatoare ale conceptului de intervenție
– reîntregirea parțială a conceptului spațial al Atriumului, prin recuperarea unuia dintre elementele pierdute ale conceptului – lumina de la nivelul parterului (fie ea naturală sau artificială), folosind pereți de sticlă fonoabsorbantă mată. Exercițiul a fost repetat în holul fostei percepții (actuala sală de judecată), atât la parter, cât și la demisol și etaj;
– eliminarea din clădirea monument a tuturor spațiilor tehnice (excepție
făcând instalațiile electrice) în vederea recuperării tuturor spațiilor existente ale clădirii și gruparea spațiilor tehnice într-o construcție nouă edificată în curte, având destinație exclusiv tehnică;
Alte elemente generatoare ale conceptului de intervenție
– identificarea traseelor de instalații printr-o coordonare judicioasă a tuturor specialităților implicate, în vederea salvării decorațiilor tavanelor în spațiile reprezentative;
– transformarea elementelor tehnico-funcționale în elemente arhitecturale care să participe pozitiv la compoziția plastică a volumetriei exterioare;
– detaliu – conservarea și punerea în evidență a tuturor layer-elor cromatice la bază și capitelul coloanelor din Atrium;
– tratarea într-un limbaj contemporan, cu forme simple, a elementelor de detaliu la intervențiile nou propuse: copertina și balustrada accesului deținuților.
No Comments